Aspen 5 Ideas. Week 11-17 December, 2017


Deriva iliberală a României (încă) poate fi oprită

by Ovidiu Nahoi in Dilema veche


Why Romania Will Not Become A New Poland

by Ana Cătăuță in Social Europe


România poate face mai mult pentru a facilita colaborarea între mediul privat şi învăţământ în cercetare & dezvoltare

by Dorin Pena in Ziarul financiar


Oportunitatea reducerii sărăciei energetice prin eficienţă energetică

by George Jiglău in Adevărul


Pe drumul spre politici

by Adrian Gheorghe in Viața medicală


Aspen 5 Ideas. Week 4-10 December, 2017


Why I Left DC

by Walter Isaacson in Washingtonian


Ce am învăţat încercând să ajut o familie foarte săracă

by Mirela Oprea in Republica


Derapajele antidemocratice ar putea costa scump. Foarte scump

by Ovidiu Nahoi in Dilema veche


Understanding the North Korea Threat

by Joseph S. Nye in Project Syndicate


The Wikipedia Competitor That’s Harnessing Blockchain For Epistemological Supremacy

by Peter Rubin in Wired

Aspen 5 Ideas. Week 20-26 November, 2017


Todd Breyfogle, despre ciudatul ritual al oamenilor puternici din România de a râde citind din Platon la 9 dimineața

by Cătălin Mihăilă in


Despre educație. Financiară

by Alina Botezatu in Forbes


Piramide și proptele: rolul spitalului în sistemul medical românesc

by Adrian Gheorghe in Viața medicală


Not Sure What to Be Grateful For? Try These Ideas

by Stephen L. Carter in Bloomberg View


The Science Behind Mona Lisa’s Smile

by Walter Isaacson in The Atlantic

Aspen 5 Ideas. Week 13-19 November, 2017


Război şi Pace în era lui Composite National Strength

by Mircea Geoană in Adevărul


The Way Forward for Spain

by Judy Dempsey in Carnegie Europe


Pros and cons of the new digital pills that connect to your smartphone

by Chase Purdy in Quartz


5 issues that will shape the future, according to the experts

by Mark Jones, The World Economic Forum


“Femei în război”, o altfel de istorie de acum un secol

by Bianca Pădurean, RFI România

Aspen 5 Ideas. Week 30 October – 5 November, 2017


Show Them You Care

by Peter Georgescu in Forbes


The Changing Geopolitics of Energy

by Joseph S. Nye in Project Syndicate


This is why Iceland ranks first for gender equality

by Magnea Marinósdóttir and Rósa Erlingsdóttir, World Economic Forum Agenda


How Digital Health Care Can Help Prevent Chronic Diseases Like Diabetes

by Jessica L. Alpert and Erin E. Sullivan in Harvard Business Review


Why Medium chose to reward the internet with a clapping emoji button

by Mike Murphy in Quartz

Aspen 5 Ideas. Week 23-29 October

The Sovereignty that Really Matters, by Javier Solana in Project Syndicate

“The preference of some countries to isolate themselves within their borders is anachronistic and self-defeating, but it would be a serious mistake for others, fearing contagion, to respond by avoiding engagement with these states. The spirit of cooperation, along with constructive competition, should structure relations between all players that possess international legitimacy. Even in states that have succumbed to reductionist discourses, much of the population has not. Such is the case of the 48% of British voters who opposed Brexit, or the 49% of Turks who voted “no” to expanding the Turkish presidency’s powers, implicitly rejecting a narrative that used the EU as a scapegoat. Many of these voters would surely be disappointed if the EU turned its back on them. The vitality of international society depends on dialogue. And, to avoid perpetuating the deficiencies of the Washington Consensus, which were revealed with such clarity in 2016, this dialogue must occur within the framework of a common and democratic public sphere. If we cultivate this common public sphere, reducing the pre-eminence of the nation-state, we could advance step by step toward the least explored side of the triad described by Rodrik: global democracy.”

‘Cities Will Save Democracy If They Don’t Kill It First’, by Nicole Flatow in CityLab

“By the diagnosis of the writer and thinker Eric Liu, protests are one way a city’s immune system tells the body politic that it’s sick. “Protests about monuments are not just protests about monuments,” Liu said Tuesday in remarks at CityLab Paris. “They are a plea to be included in the story of ‘us.’ If that story is leaving out large numbers of people who can’t see themselves as ‘us,’ the immune system’s gonna tell you.” Liu, the founder of Citizen University and an Aspen Institute program on citizenship and American identity, has spent the past several years teaching “ordinary people” how to find their power through his organization, in a recent book, and in widely viewed TED talks. But on Tuesday, he tweaked his message for a somewhat different audience at a convening in Paris, comprised mostly of city leaders and officials—in other words, an audience that already has power. His prescription: Resist the impulse to hoard that power, or your city will be weak and susceptible to illness.”

#MeToo şi puterea femeilor, by Liliana Popescu in Adevarul

“Fenomenul #MeToo (#ŞiEu) a pătruns spaţiul public în ultimele săptămâni. Probabil că e deja de notorietate publică începutul său: dezvăluirile victimelor producătorului Harvey Weinstein de la Hollywood. Acum 10 ani denumirea „Me Too“ a fost dată unei mişcări împotriva hărţuirii sexuale şi abuzului sexual de către Tarana Burke. Ea a iniţiat această mişcare, fiind impresionată de povestea unei fetiţe de 13 ani care fusese abuzată sexual. Dar atunci lucrurile nu au luat o amploare globală. Au luat-o acum cu contribuţia majoră a internetului, mai ales a Facebook-ului. Femei din lumea întreagă au început să declare public ce li s-a întâmplat, în ce fel au fost agresate: hărţuire sexuală, agresiuni fizice brutale, violuri ţinute până acum secrete, fotografii însoţitoare ale efectelor corporale în anumite cazuri. Fapte şi trăiri ascunse de ani de zile. O oglindă abominabilă a lumii în care trăim. Personalul a devenit public prin intermediul internetului. S-a vorbit despre o eliberare colectivă, despre o purificare colectivă, despre o terapie de dimensiuni globale.”

Scientists Have Created a Concrete Roof That Generates Solar Power, by Brad Jones in Futurism

“Researchers at the Swiss Federal Institute of Technology in Zurich have developed a new form of ultra-thin, curved roofing that’s capable of producing solar power. The design will allow a residential structure that’s part of the school’s living lab facility, NEST, to generate more energy than it consumes. The roof is made up of several layers; an inner sheet of concrete, which acts as a foundation for heating and cooling coils and insulation, which are in turn covered by more concrete. Thin-film photovoltaic cells used to harvest solar energy are then installed on the exterior of the building. The prototype for the roof was some 7.5 meters high, and had a total curved surface area of 160 square meters. It’s now been dismantled, ahead of the same design being implemented next year on the HiLo apartment building that’s part of the NEST project. The unique shape of the roof would typically be constructed with non-reusable materials like specially fabricated timber or milled foam. Instead, this project used a net constructed from steel cables which was covered with a polymer textile, producing a form that the concrete could adhere to.”

Public Squares Are the Front Lines in the Fight Against Terrorism, by Tanvi Misra, The Aspen Institute blog

“Wreaking havoc in dense, urban areas— open cafés and markets, tourist hotspots, and public transit has long been the modus operandi of terrorists. The tactics, however, are evolving. Vehicles have now become the new weapon of choice—and cities like Barcelona, London, and Nice in Europe, and Charlottesville in the US have recently experienced the trauma they can cause. This new reality is reviving a conversation among city leaders and architects about design tweaks that can secure public spaces against future threats. “The public square, civic infrastructure, are the front lines against this kind of attack,” Thomas Vonier, president of the American Institute of Architects said at CityLab Paris. “We need to rethink places where large numbers of people congregate.” According to Vonier, the solutions include deploying a higher number of patrolling officers, bollards guarding pedestrian walkways, more “choke points”— areas where people are scrutinized—and video camera technology that can detect loud sounds and sudden movement.”

Aspen 5 Ideas. Week 16-22 October

Dedesubturile războiului lui Donald Trump cu presa. Interviu cu doi jurnaliști de la The Atlantic și CNN, by Cristina Cileacu and Balazs Barabas, Digi 24

“Libertatea presei este o valoare fundamentală într-o democraţie. Problemele Statelor Unite, multe dintre ele datorate felului în care face politică Donald Trump, sunt analizate în detaliu de media. Atât de atent încât, săptămâna aceasta, preşedintele SUA a început să întrebe pe Twitter dacă nu cumva televiziunile care îl critică ar trebui să rămână fără licenţă. Doi jurnalişti celebri, de la organizaţii importante, The Atlantic şi CNN, au venit în România la invitaţia Institutului Aspen. „SUA sunt în situaţia în care spun restului lumii: ajutaţi-ne cu problemele noastre, ajutaţi-ne în cazul Coreei de Nord, faceţi ce vrem noi şi apropos… noi nu ne vom ocupa de schimbările climatice, nici de afacerea nucleară iraniană. Acest fapt limitează puterea şi prestigiul SUA” – Steve Clemons, editorialist de politică externă la The Atlantic. „Cred că ar fi o prostie să ne concentrăm doar pe Rusia sau pe NATO dacă vorbim de hacking. Dacă ceva se poate conecta la internet, atunci poate fi spart, indiferent că autorii sunt ruşii sau chinezii sau SUA. Să ai impresia că SUA nu a spart nimic, ar fi stupid” – Samuel Burke, corespondent CNN.”

Europe’s Illusionaries, by Judy Dempsey in Carnegie Europe

“The West is in big trouble. The multilateral institutions established after 1945 underpinned a liberal order that was to define the transatlantic relationship. Whether it was the United Nations or the World Trade Organization, NATO or the joint accords forged by the United States and the EU, such as the Iran nuclear deal, they were about the West working together. There were always up and downs in the transatlantic relationship. But somehow, the Europeans and the Americans muddled through. Not anymore. The immense complexities of globalization and the plethora of crises along Europe’s—and America’s—peripheries should logically lead to a stronger and more agile Euro-Atlantic relationship. Instead, the opposite is happening. It is all too easy to blame U.S. President Donald Trump for trying to erode international agreements. His decision to pull out of UNESCO, an organization that former American presidents had often criticized for its bias and mismanagement, was just one of several recent attacks on multilateralism.”

Batteries set to ‘charge’ our economy, by Maros Sefcovic in EUObserver

“The global energy transition is a fascinating quest of innovation. We constantly improve the ability to produce energy from renewable sources and increase their share in our grids. Thanks to climate-conscious public opinion in Europe, long-term public policies, and state-of-the art industry, Europe is set to lead this global transition into a clean economy. Next month will see another major milestone as the Commission will present a major legislative proposal on boosting clean transport. But given the variability of renewable energy sources, it is not enough that we produce clean energy if we do not develop efficient, commercial, and accessible solutions for storing it. That is where batteries come in. Their development has already radically disrupted the mobile market; you wouldn’t have a smartphone today if it weren’t for the development of lithium batteries. Now they are about to redefine our transport and energy markets. From energising electric vehicles, through storing household-produced energy, to industrial manufacturing – batteries are a critical building block of the decarbonised economy.”

Austria’s new breed of right-wing populism: a conversation with Ivan Vejvoda, by Roberto Menotti in Aspenia

“Much has changed in Europe since the late 1990s and early 2000s when the EU (then at 15 members) took a very tough stance in reaction to the rise of Jörg Haider as leader of the Austrian Freedom Party, by imposing sanctions until he stepped down. To this day, several analysts believe that was not a smart way to deal with the challenge, but certainly a far right movement was a real exception to the norm at the time. Today we are getting used to a ‘new normal’, for example in the Nordic countries: in Norway, a right-wing party is in government; in Sweden, a similar party has been kept out of government; Denmark has experienced the ‘mainstreaming’ or rebranding of a rather rightist populist party. And this clearly goes well beyond Scandinavia, with a recurring pattern and national specificities. Bulgaria, soon to hold the rotating presidency of the EU Council, also has a rightist party in government. In any case, we need to be cautious when drawing some sort of ‘taming’ scenario in which right wing parties quickly and smoothly turn themselves into perfectly acceptable and moderate conservatives.”

Three ways to redefine corporate philanthropy for the 21st century, by John Hewko, World Economic Forum Agenda

“What are the problem-solving sectors in a society? For many, there are just two: government and business. The space in between is often ignored, but no less important. That space – a third sector between legislative action and for-profit enterprise – has long been one of the most effective in defining and addressing a myriad of social problems. According to Karl Zinsmeister, author of a book on the regenerative power of civil society in the aftermath of the 2016 US election, solving public problems with private resources has a long and hallowed tradition in America, particularly as “civil society sprang up in the US before the government”. So how can this tradition continue to address today’s problems – not just in America but globally, as poverty, economic inequality, climate change and an estimated 65.6 million refugees continue to perplex policy makers? Here are three ideas.”

Aspen 5 Ideas. Week 9-15 October – Bucharest Forum 2017 Edition

Cum ne apărăm de Fake News sau Știrile Mincinoase?, by Ana Maria Florea-Harrison, RFI Romania

“Ați dat vreodată forward unui post cu informații șocante ca mai apoi să vă dați seama că era vorba despre minciuni? Fake news sau știrile false, iată unul dintre fenomenele cele mai de temut legat de rețele de socializare și de explozia internetului. Știrile false sunt arătate cu degetul de o bună parte din americani care spun că ele l-au ajutat pe Donald Trump să devină președinte. Manipularea publicului nu a fost niciodată mai ușoară. Poate publicul de rând și utilizatorul de social media să se apere de ele? Vestitele Fake News au devenit ele însele subiect de știri după alegerile din America. Victoria lui Trump este atribuită de o bună parte din americani știrilor false despre Hillary Clinton promovate, potrivit presei americane, de Rusia. Știri care spuneau, printre altele, că Hillary Clinton este grav bolnavă sau că este în fruntea unei rețele de pedofili. Știri false nu sunt numai în America. Și la noi sunt destul site-uri care scriu că romanii au învațat latină de la daci sau că pe diverși munți, aterizează OZN-uri. Subiecul știrilor false a fost dezbătut recent la Bucharest Forum, organizat de Institutul Aspen și care a avut printre invitați, jurnaliști de la CNN și Fox Business.”

VIDEO INTERVIU Mircea Geoană, președintele Aspen Institute Romania, la Bucharest Forum: România și-a fructificat geopolitic și strategic relevența geografică, trebuie să urmeze culegerea dividentelor economice, by Robert Lupitu,

“La nivel global, România nu este o țară periferică, ci o piesă centrală într-un conglomerat al spațiilor european și euro-asiatic, un stat care și-a fructificat strategic și geopolitic relevanța geografică, dar care încă nu și-a cules dividentele economice ale locației sale, afirmă Mircea Geoană, președintele Aspen Institute Romania. “Aș face o invitație, dacă aveți un atlas geografic sau globul pământesc, încercați să vă uitați la poziție României, nu cu harta Europei în centru, ci cu America sau Asia în centru. Veți observa că la nivel global nu suntem la periferie, ci o piesă centrală, în acest conglomerat care se numește spațiul european și euro-asiatic. Conceptul de România, poarta Europei, pe care Institutul Aspen pe care l-am promovat de ani de zile se reflectă în conferința de la București. Credem că România a știut să își fructifice geopolitic, strategic relevanța noastră geografică, dar economic încă nu știm să o facem. A culege dividentele economice ale locației noastre geografice este principala prioritate pentru statul român”, a declarat Geoană într-un interviu acordat la cea de-a șasea ediție a Bucharest Forum,cel mai amplu eveniment public internațional pe tematică geopolitică și geoeconomică găzduit anual de România, și care se desfășoară anul acesta sub tema ”Centrul și Periferia – Înlăturând Diviziunea”.”

CONFERENCE CALL: Romania, Bulgaria push back against multi-speed Europe, by Clare Nuttall,

“ Romania in particular stands out from the so-called “illiberal democracies” of the wider CEE region, notably Hungary and Poland. Enthusiasm for EU membership is among the highest rates seen in the 28-member bloc in Romania, and the governments of both Romania and Bulgaria are still keen to pursue entry to the Eurozone, even while they admit their economies aren’t ready yet. At the Aspen Institute’s annual Bucharest Forum on October 5, ministers from both countries stressed that they want to see a greater focus on unity, and less on core vs periphery going forward. In his keynote address, Romanian Foreign Minister Teodor Melanescu argued that the EU should go beyond the core/periphery framing and other traditional dichotomies. “It is essential to use flexible and variable speed scenarios with prudence, keeping them as measures of last resort. The EU should aim for as much unity as possible and as much flexibility as strictly necessary,” he said. This was echoed by the Minister for the Bulgarian Presidency of the Council of the EU Lilyana Pavlova,, who commented that: “We are not in favour of a multi-speed Europe, obviously. We have been working so far to have unity … minimising differences.”

DefMin Fifor: Defence begins at home; it is Romania’s duty to invest in securing its borders, by Madalina Cerban, AGERPRES

“Defense begins at home, and it is Romania’s duty to invest in this area, Minister of National Defence Mihai Fifor said on Friday. “Defence begins at home, and it is our duty to invest in defence to secure our borders and to contribute to the stability and security of the entire Euro-Atlantic community” Fifor told Bucharest Forum. He said that the allocation of 2 percent of the Gross Domestic Product (GDP) for defence spending represents “proof that Romania is committed to accelerating the modernisation process of its armed forces.” “We are reiterating our commitment to strengthen our armed capabilities and to support the modernisation of the Romanian Armed Forces to effectively combat asymmetric and hybrid threats and to intensify strategic partnerships. Another goal is to increase our interoperability with NATO allies and partners,” said Fifor. According to him, the acquisition of major defence equipment is a priority. “New opportunities for cooperation with defence companies of Romania will emerge and contribute to the development of the defence sector (…). All the procurement programs currently being unfolded by the Ministry of Defence aim to increase the participation of business operators as product integrators or by calling on Romanian and international companies,” Fifor said.”

Wayne J. Bush (NATO): Într-o lume incertă, NATO există pentru a proteja aproape un miliard de cetățeni, by Oana Ghita, AGERPRES

“Wayne J. Bush, asistent al secretarului general NATO pentru management executiv, a declarat vineri la Bucharest Forum că într-o lume incertă NATO există pentru a proteja aproape un miliard de cetățeni, iar aceasta este o responsabilitate majoră pe care Alianța o îndeplinește “întotdeauna”. El a vorbit despre angajamentul Organizației Tratatului Nord-Atlantic de a păstra pacea. “Facem acest lucru promițându-ne să ne apărăm unii pe ceilalți în conformitate cu articolul 5 din tratat — toți pentru unul și unul pentru toți”, a afirmat Bush. El a vorbit despre relația dintre NATO și Rusia și a subliniat deschiderea către dialog a Alianței. “Rusia este cel mai mare vecin al NATO. NATO nu vrea o confruntare cu Rusia. De fapt, după Războiul Rece, noi am vrut să avem un parteneriat strategic cu Rusia, dar comportamentul agresiv al Rusiei a subminat încrederea, stabilitatea și securitatea în Europa”, a spus el, adăugând că “Rusia a anexat în mod ilegal Crimeea și continuă să destabilizeze estul Ucrainei”. În acest context, a evidențiat oficialul, NATO are o abordare cu două căi față de Rusia: “apărare și dialog”. “Nimeni nu trebuie să se îndoiască de hotărârea și disponibilitatea NATO de a-și apăra aliații”, a afirmat Bush.”

Aspen 5 Ideas. Week 25 September – 1 October

Expert de securitate american: Cum poate fi protejată Marea Neagră de ameninţarea Rusiei, by Harlan Ullman in Adevărul

“Sunt mult mai multe lucruri pe care SUA şi NATO le pot face pentru România şi pentru regiunea Mării Negre. Având în vedere exerciţiul Rusiei Zapad 2017 şi prezenţa trupelor NATO în ţările baltice, precum şi în Polonia, atenţia s-a concentrat pe nordul şi nu spre sudul Europei. Dar, regiunea Mării Negre este departe de a fi sigură. Intervenţia Rusiei în Ucraina şi anexarea Crimeei în 2014 au schimbat dinamica de după Războiul Rece. Rusia continuă să-şi întărească prezenţa în zona Mării Negre şi să-şi întăreasca flota, mai ales cu submarine performante. Turcia se îndreaptă spre Est. Intenţia sa declarată de a cumpăra sisteme antirachetă S-400, deşi o înţelegere similară cu China a căzut, ar putea avea aceeaşi soartă şi nu contribuie la coerenţa Alianţei. Răspunsul strategic al SUA şi NATO ar trebui să fie direct. Ambele ar trebui să declare un pivot strategic la Marea Neagră. Iar pivotul ar trebui urmat de acţiuni specifice pentru a demonstra intenţia. De ce? Răspunsurile sunt clare. În ciuda sancţiunilor, Rusia a avut, în general, un drum uşor în Ucraina.”

Fair Prices, Fair Play And Profitable Brands, by Peter Georgescu in Forbes

“The price of an Epipen injector has risen from around $100 in 2009 to more than $600 in 2016. Epipen is a life-saving emergency injector for people violently allergic to certain foods, such as peanuts: it will keep a person’s throat from closing up during anaphylactic shock. A year ago, as news spread about this enormous hike in prices, Congress summoned Heather Bresch, the CEO of Mylan, Epipen’s manufacturer, to find out why. She told them that, with rebates and insurance coverage, 85% of patients were actually paying less than $100 for the absurdly-priced medication. But that meant the insurance industry was paying the balance of those higher prices for those with coverage. And it would raise premiums accordingly. In other words, we would all be paying for those unreasonable profits. Her testimony didn’t really explain why the company had hiked the prices so much to begin with, when the costs for producing an Epipen had remained the same. Of course, her answer could have been reduced to one word: greed.”

Taxarea firmelor din digital pe cifra de afaceri în UE este altceva decât taxarea propusă în România pe cifra de afaceri pentru că se aplică doar în IT, are studiu de impact şi se va aplica în toată UE, nu doar într-o ţară, by Dan Bădin in Ziarul financiar

“Iniţiativa privind impozitarea economiei digitale, anunţată oficial de Comisia Europeană printr-o comunicare din 21 septembrie, reprezintă în fapt o accelerare a procesului de schimbare a taxării în economia digitală, proces început de mult, dar care nu a fost finalizat până acum datorită complexităţii sale. Forul european a preluat deja acţiunile din planul BEPS (Base Erosion and Profit Shifting) al OECD în directivele comunitare şi în alte acţiuni cu scopul de a taxa profiturile grupurilor multinaţionale acolo unde sunt realizate. România a devenit, în acest context, membră asociată a planului BEPS în iunie 2017. Noile modele de business nu ţin cont de graniţele fizice între care se aplică regulile fiscal Propunerile prezentate arată că cel puţin unele dintre statele membre vor ca adaptarea sistemelor fiscale la noua realitate economică generată de transformarea digitală să fie mai rapidă.”

Mapping Where Europe’s Population Is Moving, Aging, and Finding Work, by Feargus O’Sullivan in CityLab

“Europe’s population is on the move, and a new report suggests exactly where and why. Released last week by Eurostat, the statistical office of the E.U., this blockbuster annual yearbook offers a dizzying number of insights into the state of a changing Europe. Among the sheer volume of detail, some clear trends emerge: younger people are leaving Europe’s south, especially its rural areas, in search of work in urban areas of the continent’s job-rich northwest. That’s creating a demographic hole that might presage extended, continuing decline. The chart below provides some clues to this movement. Looking at median ages, it shows what might be expected: Europe’s rural areas tend to have older populations, while capital cities (marked by blue dots) are more likely to be younger than a country as a whole. Greece’s Evrytania region posted the oldest population; it’s a rural area where outward migration of young people has pushed the median age up to 53.6 years. While rural regions are seeing the sharpest rises in median age, this phenomenon is both national and local.”

Europa de după alegerile germane, by Ovidiu Nahoi in Dilema veche

“Sînt alegerile din Germania semnalul ultim înaintea unei refondări a Uniunii Europene, care ar urma să ducă la crearea unui bloc comunitar mai bine structurat și mai puternic? ● Da, pentru că alegerile din Germania reprezintă punctul terminus al unui adevărat maraton electoral de aproape zece luni de zile, cu adevărat decisiv pentru viitorul Uniunii. Să ne imaginăm numai ce s-ar fi întîmplat dacă, la începutul lunii decembrie 2016, în Austria ar fi fost ales președinte candidatul populist Norbert Hofer și nu ecologistul Alexander Van der Bellen. Sau să ne imaginăm ce-ar fi însemnat ca la alegerile legislative din Olanda, desfășurate în luna martie, Partidul Libertății al lui Geert Wilders să fi obținut un scor convingător, care să-l poată propulsa într-o coaliție de guvernare. Cum am fi discutat astăzi dacă Franța ar fi ales-o președintă pe Marine Le Pen? Dacă toate acestea s-ar fi întîmplat, atunci ar trebui să acceptăm și că Alternativa pentru Germania (AfD) ar fi obținut un scor semnificativ mai ridicat în alegerile din 24 septembrie, astfel încît ecuația guvernării de la Berlin ar fi devenit cu mult mai complicată.”